Asa cum iubirea incepe prin a te iubi pe tine..si se continua prin a darui iubirea...si in cazul increderii in oameni pornim de la increderea in noi si acordarea "prezumptiei de incredere" celorlalti. Problema ramane in a ne alege oamenii pe care ii iubim si oamenii in care sa avem incredere.
"Prezumptia de incredere" e strans legata de experientele trecute. Sunt pentru a le a acorda oamenilor prezumptia de incredere..cu ochii larg deschisi..adica bazandu-te pe a cunoaste oamenii..a-i intui. Castigarea increderii in timp e rela...tiva...poti "simti" ca ai incredere in cineva intr-un timp foarte scurt...sau poti fi permanent suspicios..daca judeci doar la nivel de posibilitati si actiuni, fara sa iei in considerare caracterul omului. Si increderea in ceilalti oameni mai tine de iincrederea in tine..pentru ca avem permanent tendinta sa ne raportam la noi. De aceea oamenii buni sunt de multe ori naivi..si se mai spune ca "hotului ii este permanent frica sa nu fie furat"
Increderea depinde foarte mult de experientele pe care le-am trait: daca ai avut nenorocul sa fi des lovit si inselat, e foarte greu sa mai acorzi incredere cuiva. Dar cred ca ai dreptate: increderea acordata altora depinde si de increderea pe care a avem in noi. In cazul in care esti des tradat de ceilalti, ajungi sa-ti pui intrebari cu privire la capacitatea pe care o ai in a-i "ghici" pe ceilalti.
RăspundețiȘtergereDar omul vesnic suspicios cu ceilalti si care nu are incredere in nimeni cred ca e un om foarte trist
câta dreptate aveti amândoua! si ce fumos este când avem oameni de încredere în preajma! încrederea depinde mult si de energia de care dispunem, de capacitatea de a visa, de curajul de a depăşi aşteptările şi de încrederea în forţele schimbării în bine, atât pentru noi cât si pentru cei de lânga noi.
RăspundețiȘtergere:)
RăspundețiȘtergereBun regasit, tuturor!
sarut'mana, om frumos.
Increderea este precum o banca. Cand creditul a expirat, nu mai ai cu ce investi.
Tot ce trebuie sa facem este sa avem grija sa nu fim risipitori.
:)
Da @tetris, pana la urma experientele ar trebui sa ne invete cum si cui sa acordam increderea noastra..insa uneori nu fac altceva decat sa ne distruga increderea in noi si in oameni in general..Insa nu ar trebui niciodata sa lasam sa se intample asta..ci sa invatam sa alegem. Un om care nu mai are incredere nu poate fi decat foarte trist si singur..
RăspundețiȘtergere@Carmen, foarte important ce ai spus "curajul de a depăşi aşteptările" Da..increderea e legata de curaj, de energia pozitiva din noi..si de iubire cum spuneam. Iar asteptarile..aici e cheia..de multe ori suntem dezamagiti de cineva pentru ca am avut noi anumite asteptari de la omul nepotrivit..si ar trebui sa ne analizam asteptarile nu sa ne pierdem increderea.:)
RăspundețiȘtergere@Andreiule..bun regasit..interesanta comparatia..si logica as zice. Insa diferenta e ca resursele noastre interioare nu pot fi masurate..si se pot regenera..dupa capacitatea fiecaruia..(sau pot fi gasite surse externe de finantare :)). E o solutie sa nu risipesti..dar mai important e sa gasesti oameni ce iti vor intoarce cu dobanda inzecita increderea care ai acordat-o..si atunci vei putea si tu sa dai mai multa incredere cat mai multor oameni. Si asa devii un om increzator sau o banca rentabila :))
RăspundețiȘtergere